Semnale de stres tot mai mari pe piața creditului privat din SUA

Implozia creditului privat a fost un subiect abordat recent în Wall Street Journal, iar implicațiile unui astfel de fenomen vor fi masive la nivelul piețelor financiare internaționale, în special ca urmare a gradului redus de transparență al tranzacțiilor și expunerilor.

Cotidianul financiar american subliniază că valoarea nominală a pieței creditului privat a ajuns la circa 2 trilioane de dolari și este formată mai ales din expuneri cu ratinguri reduse și risc ridicat, despre care nu se știe cum vor reacționa în cazul unui declin economic semnificativ.

În definiția creditului privat de la Investopedia se arată că investitorii acordă împrumuturi companiilor și uneori persoanelor fizice care pot avea dificultăți în accesarea creditelor de la bănci sau de pe piața publică.

Deoarece riscul de nerambursare este mai mare decât în cazul creditelor bancare sau emisiunilor de obligațiuni, creditorii privați pot percepe rate ale dobânzii mai mari, justificate și de lipsa de lichiditate de pe această piață.

De foarte mult ori, creditul privat are o legătură directă cu investițiile private (private equity), în condițiile în care sursele atrase sunt utilizate pentru cumpărarea unor companii care nu sunt tranzacționate pe burse.

Unul dintre principalele motive pentru creșterea agresivă a creditului privat a fost introducerea noilor reglementări bancare și a cerințelor de capital suplimentare după criza financiară globală, care au făcut mult mai dificilă creditarea bancară.

Cu toate acestea, există numeroase legături de finanțare între bănci și piața creditului privat, iar acestea creează acum îngrijorări la nivelul autorităților de supraveghere cu privire la creșterea riscului sistemic.

O analiză publicată în vara anului trecut de economiști de la Moody’s Analytics, Securities and Exchange Commission (SEC) și foști oficiali ai Trezoreriei SUA arată că legătura dintre creditul privat, bănci și societățile de asigurări este acum așa de strânsă, încât ar putea deveni “focar de contagiune” în următoarea criză financiară.

“Opacitatea și rolul lor în a face rețeaua financiară mai dens interconectată înseamnă că ar putea amplifica în mod disproporționat o viitoare criză financiară”, conform raportului de la Moody’s Analytics.

Un avertisment similar a fost lansat de Federal Reserve Bank of Boston, într-o analiză în care se subliniază amplificarea riscul sistemic prin creditarea bancară a fondurilor de credit privat.

În aceste context, președintele Donald Trump a semnat, în august 2025, un decret prin care permite fondurilor de pensii 401k să investească în fonduri de capital privat, de credit privat sau criptomonede.

Financial Times a scris atunci că “Donald Trump îi expune pe pensionari unor noi riscuri” și a amintit că decizia a apărut în urma activității puternice de lobby din partea unor grupuri financiare precum Apollo Global Management and BlackRock.

Atacurile criticilor nu au întârziat să apară. Cele mai multe au arătat că decretul va deschide calea către un bailout discret al investitorilor din fondurile de capital și credit privat, prin cumpărarea activelor de către fondurile de pensii.

Un analist independent a scris pe Twitter că “situația trebuie să fie destul de gravă, dacă nu au găsit altă soluție decât aruncarea acestor active toxice în fondurile de pensii”.

Nu au trecut multe luni de la semnarea decretului de către președintele Trump până la apariția semnalelor privind adevărata dimensiune a riscului asumat.

O analiză de la Bank of America, preluată de Bloomberg, arăta, în septembrie 2025, că “apar semnale de stres tot mai mari pe piața creditului privat, pe măsură ce ratele de nerambursare sunt în creștere și tot mai mulți debitori aleg să amâne plata dobânzilor”.

Tot Bloomberg arăta, în noiembrie 2025, că BlackRock a înregistrat o pierdere de 100% pentru un credit privat de circa 150 de milioane de dolari acordat companiei de renovări imobiliare Renovo Home Partners. Creditul a fost acordat prin intermediul subsidiarei BlackRock TCP Capital.

Expuneri suplimentare față de Renovo Home Partners au generat pierderi și pentru Apollo Global Management și Oaktree Capital Management.

Bloomberg a subliniat că “prăbușirea bruscă a valorii creditului acordat Renovo arată marea vulnerabilitate de pe piața creditului privat, respectiv deconectarea dintre evaluarea creditelor nelichide și performanța companiilor”.

Ulterior, agenția americană de știri a scris despre deprecierea activului net de la BlackRock TCP Capital cu aproape 20% în T4 2025, până la circa 7,05 dolari pe acțiune.

Cotațiile acțiunilor TCPC au scăzut la NASDAQ cu peste 40% față de începutul anului trecut (vezi grafic).

Informații mai recente de la Bloomberg arată ca Apollo Global Management a înregistrat o pierdere totală și pentru o finanțare garantată cu active în valoare de 170 de milioane de dolari pentru Perch, cel mai important agregator de mărci Amazon din SUA.

Pierderea reprezintă o parte dintr-un angajament de până la 500 de milioane de dolari pe care Apollo și divizia sa de asigurări, Athene, l-au asumat în facilitățile de credit administrate de Victory Park Capital și evidențiază riscurile ascunse ale creditului privat.

Bloomberg subliniază că “pierderea este notabilă deoarece firma deținea doar expunere indirectă față de Perch, printr-o structură stratificată cu măsuri suplimentare de protecție, care nu sunt oferite și altor creditori”.

Pe fondul creșterii pierderilor, un număr tot mai mare de investitori în fondurile de capital privat și de credit privat cer răscumpărarea participațiilor.

“Investitorii de capital privat optează pentru retragerea numerarului în loc să transfere investițiile atunci când managerii de achiziții încearcă să păstreze companiile din portofoliu dincolo de durata de viață a fondurilor lor”, scria în vara anului trecut Financial Times.

În condițiile în care un fond de capital privat are o durată de viață de circa 10 ani, menținerea investițiilor presupune transferarea participațiilor într-un “vehicul de continuare”, care permite ieșirea investitorilor existenți și atragerea unor noi investitori. Datele de la FT arată că anul trecut 85% până la 92% dintre investitori au ales retragerea participațiilor.

Fenomenul se observă și la nivelul fondurilor de credit privat, conform unui articol recent de la FT, în care se arată că “firmele de credit privat își vând datoriile și le cumpăra tot ele la un ritm record”.

Această “inginerie financiară” este determinată de “încetinirea achizițiilor, care le-a împins să găsească noi modalități de a genera numerar din împrumuturi către companii de capital privat”.

Cu alte cuvinte, între creditul privat și capitalul privat s-a activat o buclă distructivă, care se va amplifica.

Datele preluate de FT de la banca de investiții Jefferies arată că s-au încheiat acorduri de continuare în valoare de 15 miliarde de dolari la nivel global în 2025 față de 4 miliarde în anul precedent, în condițiile în care “astfel de acorduri implică administratorii de fonduri care stabilesc noi vehicule pentru a cumpăra creditele din fondurile lor vechi”.

Creșterea numărului de vehicule de continuare vine pe fondul accentuării îngrijorării investitorilor cu privire la calitatea creditelor, în urma falimentelor First Brands și Tricolor, după cum mai scrie FT.

Dar accelerarea tendinței negative de pe piețele capitalului privat și ale creditului privat nu pare să constituie un motiv de îngrijorare și pentru o agenție de rating precum Moody’s, care a dat asigurări că “sistemul bancar și piețele de credit private sunt solide, în ciuda îngrijorărilor legate de creditele neperformante”.

Asigurări similare din partea agențiilor de rating au venit și înaintea crizei financiare globale, de la care nu au trecut nici măcar două decenii.

Oare este vorba despre un caz de amnezie generală sau acum chiar va fi altfel?

Călin Rechea